fbpx

Curtea Anticonstituţională.

– Care este cel mai bun lucru pe care un judecător l-ar putea face pentru popor?

– Infarct!

Ieri s-au întâmplat două lucruri ce scuipă în faţa statului ăsta şi îndepărtează justiţia şi mai departe de cetăţean. Săptămâna asta, văd eu, a fost mult aşteptată şi planificată. Alegerea preşedintelui – un paravan pentru ca, la sfârşit de an, să se ducă la capăt unele chestii ce au tot rămas amânate – este unicul lucru important în ţara asta, care le eclipsează pe toate restul. Rezolvat tot dintr-o lovitură – stil mafiot – într-o noapte.

1. Cazul Nichifor. Aparent, doar pentru că eşti dintr-un sat cu Plahotniuc, poţi să scapi cu 5 ani pentru omor. 5 ani, din care vreun an jumate a stat deja. Va mai sta un an şi va ieşi în libertate înainte de timp. Omor din imprudenţă – aşa a decis instanţa. Imprudenţă? Nichifor, să ne amintim, avea Kalashnikov (notă: pentru arme automate nu se dă permis de port armă)! Cât de imprudent este, într-adevăr, să ieşi în centrul satului cu un Kalashnikov… S-o fi împiedicat şi a căzut peste trăgaci, aşa o fi conclus procurorul iar judecătorul l-a crezut.

Vă mai întrebaţi oare cum va scăpa Şoltoianu, apropos de alt caz? Exact aşa va scăpa, sau chiar mai uşor. P**da mamei lor.

2. Cazul MAIB. În timp ce, alaltăieri, oficial, irevocabil s-a închis procesul la Sankt Petersburg, acţionarii MAIB neavând de ce se teme de offshorurile Merchant şi Global, ieri Curtea Constituţională anulează asumarea răspunderii Guvernului – modificările din legislaţie ce au şi făcut diferenţa, au ţinut acţiunile în loc, ele să nu fie transmise mai departe. Acum ne-am întors la Status Quo. Acum un orice alt offshore poate să repună schema asta pe roate, care nu este deloc sofisticată (să nu cumva să credeţi că arhitectul e un geniu, nu – e un escroc de pe stradă), şi să îi meargă tot ca pe unt. Nogai, apropos, încă judecă, deci aici probleme n-ar trebui să fie.

3. Oarecum legat de cazul MAIB, însă, unul separat. Cazul celui mai corupt şi nedemn judecător al anului 2011 (observaţie empirică) – Nicolae Nogai. Care a permis un furt de milioane. Nu a închis ochii – mai rău. Chiar deschis le-a dat dreptate tâlharilor. După asta Consiliul Superior al Magistraturii, în lipsa lui Efrim, i-au dat dreptate lui Nogai. Matematic vorbind, excluzând intermediarii, Consiliul Superior al Magistraturii a legalizat un furt. Furt de milioane de euro. Iar Curtea Constituţională (vezi mai sus) a făcut ca asemenea furturi să fie posibile şi pe viitor. Lui Nogai i-au dat din deget: „ai-ai-ai! Vezi să nu te mai prind cu din astea! Hai, mâine la lucru”. Că nu e prost să se lase prins de fiecare dată. Vedeţi şi www.efrim.md pentru detalii. Era aşteptat anume acest scenariu, o mică speranţă, însă, mai rămânea că au să aibă ruşine cât de puţină.

4. Şi dacă tot suntem la Curtea Constituţională, să ne şi amintim cum luni au respins micşorarea beneficiilor pentru judecători şi alţi angajaţi ale structurilor. Judecători cum ar fi Nogai, cum ar fi cel ce l-a judecat pe Nichifor (alo, presa, de ce nu i se scoate numele în vileag?), cum ar fi cei din Consiliul Superior al Magistraturii, cum ar fi cel ce îl va judeca pe Şoltoianu, cum ar fi cei din aceeaşi Curte (anti)Constituţională.

Mă întreb cui i-a revenit Curtea Constituţională la „partajarea din cadrul AIE”? Zvonurile zic că PL ar fi primit CSJ şi este clar că CC nu joacă pentru PLDM. Să nu ne ascundem după deget şi să zicem că aşa ceva e inimaginabil. Ba da, stimabili, este foarte, foarte imaginabil. E mult mai greu să îţi imaginezi că un om poate fi condamnat la doar cinci ani pentru omor în centrul satului, cu martori, cu o armă ilegală, probabil beat.

Aşa, zi de zi, nu avem nici o surpriză. Aşa chiar şi cei mai optimişti din noi îşi pierd speranţa că, cel puţin o dată, cel puţin din când în când, s-ar putea să fie altfel. S-ar putea să fie corect. Din când în când, măcar în cazurile cele mai răsunătoare, măcar de ochii lumii!

Stimabili, îmi repugnă.

Oi fi alintat eu să văd şi ştiu alte sisteme, să văd că este chiar posibil să fie altfel – zi de zi. Nu ştiu…