Nu va fi o postare optimistă, din păcate.
Am avut ocazia să spun ce cred despre acești 25 de ani ce au trecut, despre prezentul țării noastre și despre viitorul ei (aici pentru IPN și aici pentru Europa Liberă). Viitorul acestei țări nu e ”scris” undeva. El depinde doar de noi și ce vom face, cât de mult ne vom împăca cu situația actuală.
Vreau doar să spun că oamenii care acum pretind că reprezintă statul, nu ne reprezintă. Fie statul nu mai este al nostru, fie ei ocupă locurile pe care le ocupă împotriva voinței oamenilor. Deși își imaginează cine știe ce, totuși nu este țara lor. Deaceea tot repet că ei sunt pur și simplu niște escroci ce au ajuns unde au ajuns împotriva voinței oamenilor. Ei uzează fără voie automobilele plătite de noi, ocupă fără voie cabinetele plătite de noi, rod fără voie fotoliile plătite de noi. Plus la asta, mai și fură tot din banii noștri.
Eu cred, în special de această sărbătoare, că ei nu merită să stea pe scenă și să ne felicite. Ei sunt motivul din care țara asta nu este într-adevăr, independentă. Pentru că un stat independent nu se supune unei forțe externe, fie asta un stat străin, fie asta un grup de oameni dinafara instituțiilor statului. Un stat independent se supune doar legilor și oamenilor acelui stat. Ei bine, nu este cazul Moldovei. Din cauza celor ce acum se numesc ”guvernare” și în special al șefului lor dinafara statului.
De aceea, eu voi merge în piață. Și îi îndemn pe toți să meargă. Pentru că e sărbătoarea mea, a noastră, nu a lor.
Și de va ieși Candu pe scenă, voi striga ”La pușcărie” și voi spera să mă susțină oameni din jurul meu.
Și de va ieși Filip pe scenă, voi striga ”Demisia”, pentru că nu este prim-ministru ci este un escroc votat de un Parlament cumpărat.
Și de vor ieși oricine ce reprezintă această așa-zisă ”guvernare”, le voi striga pe ambele, pentru că nu au câștigat alegeri să se numească ”guvernare” și pentru că nici nu vor câștiga alegeri niciodată. Nu sunt capabili.
Iar principalul motiv din care voi ieși în piață este ca să mă asigur că persoana pe nume Vladimir Plahotniuc să înțeleagă că nu are ce căuta în piață. Dacă vom ieși noi, el va trebui să stea acasă.
Foarte mult aș vrea să am gânduri mai luminoase pentru ziua în care țara pe care o iubesc împlinește un sfert de secol. Nu am de unde. Un singur lucru îi doresc acestei țări – ca la 30 de ani să avem o cu totul altă țară, unde oamenii au speranță și au încredere în ziua de mâine. O țară, unde nu e ușor (pentru că nu vom fi Elveția în cinci ani), însă unde pur și simplu știi că mâine va fi ceva mai bine. O țară, în care știi că ești protejat de lege. Cei ce pretind că ne reprezintă nu sunt capabili să ne dea anume aceste sentimente. Ne-au otrăvit această aniversare. Pentru că au furat și au mințit prea mult. Pentru că ne-au înjosit și ne-au făcut de rușine în toată lumea. Pentru că încrederea nu se ”restabilește” – ea nu se irosește așa cum au făcut-o ei.
Pentru că e țara mea, pe 27 august o să ies în piață.