Dacă tot mergem pe open data, adică ceea ce nu e secret se poate de dat la lume să se informeze, aşa fie. Mai jos o prezentare pe care am făcut-o în Tbilisi pe 23 iunie despre liberalizarea regimului de vize. Alţi participanţi – Azerbaijan, Georgia şi Ucraina.
Concluzii: Ucraina (început dialogul pe vize în 2008) în trei ani a făcut mai puţin decât Moldova în jumate de an.
Georgia nu are foaie de parcurs, teoretic nu se ştie când va avea, dar practic există posibilitatea ca într-o lună-două după ce o primesc să se întoarcă la Bruxelles cu tot gata. Poate că au şi un draft de raport pe undeva :).
De Azerbaijan nu mai zic.
Scepticii dau exemplul Ucrainei indicând cât de anevoios este procesul şi subliniind că termenele pe care ni le-am pus sunt ireale. Doar un exemplu – Ucraina a început acest proces prin 2008 şi încă nici măcar la paşapoarte biometrice nu s-a ajuns. Şi la alte capitole cam bat pasul pe loc. Motivele nu cred că interesează pe cineva. Noi am început, oficial, în 2011. Avem paşapoarte biometrice din 2008. Deci se poate mai bine decât în Ucraina. Deci nu este exclus ca şi parcursul, şi termenii noştri în acest plan să fie diferiţi. Trebuie să recunoaştem că la unele capitole suntem ok, mai ok ca vecinii. Cum am zis, formal vorbind, suntem şi în faţa Georgiei. Dacă tot de sceptici e vorba, Georgia, cu două teritorii separatiste, a rezolvat problema. Deci nici argumentul cum că nu avem no-visa regim până nu rezolvăm cu Transnistria, tot pură speculaţie rămâne.
Merci mult Danielei Morari şi lui Leonid Litra pentru ajutor cu informaţie, studii, şi tot aşa :).
Mai jos – click să vezi prezentarea. Dacă cineva o vrea s-o citească din curiozitate, pentru informare, sau poate chiar i-o fi folositor la universitate, atunci e bine.