Câteva luni în urmă, UE a impus Moldovei o condiție pe care ai noștri au botezat-o isteric ”condiție politică”, văzând în această poziție mai nu atac la suveranitatea țării, pentru care ei nu au luptat, desigur. Cât de aberanto-populist este subiectul ”suveranitatea” și cum populiști din toate colțurile lumii abuzează conceptul, vedeți aici un articol de pe SIC.
Azi, și în Ucraina s-a întâmplat ceva interesant, în premieră. Fondul Monetar Internațional a criticat deschis intenția oligarhului Poroșenko de a promova o lege proastă. Intenția este bună, dar legea este proastă și Poroșenko insistă pe ea.
FMI se ține foarte departe de așa teme și se concentrează pe susținerea stabilității macrofinanciare a țării. Disciplina bugetară, finanțe publice, politici fiscale. Nu justiție, anticorupție. Deci Ucraina este (cel puțin din câte știu eu) o premieră, când FMI face, de exemplu, referință la recomandările Comisiei de la Venezia și cere o justiție independentă și credibilă, transparență și supremația legii. Întrebarea este dacă am vrea același FMI să adopte un comportament similar și în Republica Moldova?
Am întrebat aici dacă am vrea FMI să aibă aceeași atitudine și în Moldova, sau am prefera să rămână pe mandatul actual. Vă rog chiar să comentați și să vă dați cu opinia – fie pro, fie contra.
În Ucraina, FMI se alătură UE în ceea ce politicienii noștri ar numi cu ton de protest ”condiționalități politice”. FMI…
Gepostet von Dumitru Alaiba am Dienstag, 16. Januar 2018
Eu, însă, cred că Da. Precedentul din Ucraina trebuie aplicat și în Moldova. Cât mai curând.
Cel puțin pentru că acel miliard scos din rezervele Băncii Naționale a Moldovei pentru a ”salva” trei bănci preluate de Ilan Șor (mai exact – 1 miliard și 64 milioane) Dolari SUA, provine inclusiv din împrumuturile FMI.
Doar în penultimul său program (până la furtul bancar), FMI a alimentat rezervele valutare ale BNM cu 250 milioane dolari SUA (aici mai multe). Exact de acolo s-a scos un miliard. Miliardul furat este în proporție de 25% alimentat de FMI. Banii FMI, apropos, sunt dați Moldovei ca împrumut. Deci iese că plătim miliardul furat pus pe umerii contribuabilului și mai plătim și împrumutul către FMI. De aceea FMI ar trebui să se uite ceva mai departe și de aceea abordarea din Ucraina îmi place.
Anume așa exemple îmi demonstrează că orientarea doar pe reforme ”tehnice” fără a lovi anume acolo unde problema este mare (capturarea statului, corupția la nivel înalt și sistemul de justiție) nu va schimba viața oamenilor spre bine. Deloc. Oamenii vor fi furați periodic și ținuți în sărăcie. Eforturile Instituțiilor Financiare Internaționale (cum ar fi FMI) sunt compromise în primul rând de corupții de pe loc.
De aceea, FMI, BERD, BEI, Banca Mondială, oricine dă bani în țara noastră trebuie să ceară reformele structurale ce vor constitui precondiții pentru ca țara să se ridice din genunchi. FMI nu trebuie să dea nici un ban până când nu vedem reformele din justiție și anticorupție. În caz contrar, tot banii FMI vor fi furați în următoarea schemă. Poate data viitoare reușesc să fure două miliarde. Sau trei.
*********
For the record, o să mai repet o dată. Să ceri anticorupție, să ceri justiție și să ceri ca guvernarea să avanseze normele democratice și drepturile omului, nu înseamnă să impui ”condiții politice”, cum le etalonează cei de la Chișinău. Exact asta cerem și noi, cei din țară.
Iar faptul că lupta cu corupția constituie, în Republica Moldova, ”un subiect politic”, ne demonstrează exact unde corupția este cea mai mare – în politică. De tăceau filosofi rămâneau. ”Freudian slip”, cum spun englezii :).