Conform Indicelui Percepției Corupției elaborat anual de Transparency International, Moldova e una din cele mai corupte țări din Europa. Corupția vine în primul rând de la funcționarii care fac averi de milioane lucrând la stat. Averi, pe care ei nu le pot nicicum explica.
Șase ani în urmă a intrat în vigoare un nou articol în Codul Penal – îmbogățirea ilicită – Articolul 3302. Conform acestui articol, pentru îmbogățirea ilicită un funcționar ar putea sta la pușcărie până la 15 ani. Până în prezent nimeni nu a fost condamnat pe acest articol. Citiți mai mult aici într-un material produs de CPR.
Administrația e plină de funcționari care fură și fac averi imense lucrând la stat. Merg la lucru nu pentru a servi țării, ci pentru a face scheme. Zi de zi, toată viața. Unul din asemenea funcționari a ajuns chiar președinte. Pentru că ei sunt mulți, ei se ajută, promovează și susțin reciproc, pentru că o mână spală pe alta.
Nu știu cum să vă mai spun, înțeleg că ne-am cam obișnuit cu așa chestii, dar asta nu e normal și chiar e posibil o țară să fie puțin altfel.
Legi, parcă, avem. Când vedem un funcționar care agonisește averi pe care, conform simplelor reguli ale aritmeticii, nu le poate agonisi din veniturile legale, înseamnă că el s-a îmbogățit din alte venituri decât cele legale. Logic. Doar că în șase ani nu a fost condamnat absolut nimeni. Deși clienți potențiali sunt o oaste întreagă.
Desigur, toți dau vina de pe unii pe alții. Politicienii dau vina pe problemele din justiție. Procurorii – pe judecători. Judecătorii – pe legile imperfecte făcute de politicieni. Și tot așa. De fapt, fiecare are partea lui de vină.
Redacția actuală a prezentului articol din Codul Penal nu e tocmai conform celor mai bune practici internaționale. Se poate mai bine. Am zis să încercăm o modificare la lege, să propunem o redacție mai dură.
Aici public pentru consultări preliminare această inițiativă de modificare a Codului Penal. Vreau să o înregistrez oficial vineri, iar până atunci sper să primesc cât mai multe comentarii și sugestii pe text și pe esență. Comentați cu orice impresie. Poate ceva de adăugat la notă de argumentare, poate ceva de scos.
Oameni care au muncit toată viața la stat și nu-și pot explica averile avem foarte mulți. Repet, unul a fost chiar președinte. Doar că nici unul din ei așa și nu ajunge să fie nici măcar audiat, nemaivorbind de condamnări. Și dacă îi iei la întrebări, îți rânjesc în față când spun cuvintele magice „prezumția nevinovăției”.
Sunt la curent cu principalul punct de rezistență – prezumția nevinovăției. Un principiu constituțional sfânt. Sunt de acord cu el. Dar vă invit să citiți nota de argumentare, unde încercăm să explicăm de ce prezumția nevinovăției nu este un lucru absolut și uneori, conform jurisprudenței internaționale, ea poate și trebuie limitată.
Țări mai democratice ca noi au înțeles că atunci când un funcționar nu poate explica de unde a făcut averi muncind la stat, el nu prea poate să se acopere orbește cu prezumția nevinovăției în loc să ofere explicații de unde, totuși, are bani. Acest proiect e anume despre asta. Despre dreptul instituțiilor să te ia la întrebări și despre obligația ta ca funcționar să răspunzi la ele.
Nu poți să furi toată viața de la stat, să fii văzut de o țară întreagă lăfăindu-te în averi de milioane pe care nu le-ai fi făcut cu muncă cinstită și…să scapi basma curată. Pur și simplu e nonsens. Ce fel de stat, ce fel de anticorupție e asta, la urmea urmei? Avem unul din ăsta care a ajuns chiar președinte.
Vedeți documentul de mai jos. O să-l îmbunătățim și revizuim în funcție de comentariile pe care le primim, după care o să-l înregistrăm oficial.
Un corp de funcționari corupți nu e doar sursă de sărăcie și de furt, ci și o amenințare asupra statului. Corupt înseamnă șantajabil. Șantajabil fie de un oligarh local sau, de ce nu, de un stat străin. Un stat corupt înseamnă un stat slab și vulnerabil.
Ani la rând societatea așteaptă confiscarea averilor politicienilor corupți, cere condamnări. Oamenii clocotesc de atâta injustiție și le crapă răbdarea. Și dacă acest articol din Codul Penal va fi în continuare nefuncțional, declarațiile dure, agresive, antidemocratice ale unui sau altui politician, despre cum el va instaura o mică dictatură și doar așa îi va pune pe toți la dubă, vor fi tot mai atractive pentru electorat. Dar eu vreau democrație și prefer să avem un sistem funcțional cu justițiari independenți, nu un dictator care mai devreme sau mai târziu își va ieși din minți. Așa-s dictatorii. Ei odată și odată își ies din minți, după cum vedem. Și dacă unul se instaurează în țara noastră azi, copiii noștri vor trebui să protesteze contra lui peste un deceniu sau două.
De aceea, fie construim justiția și scăpăm de corupție consolidându-ne democrația, fie ne pregătim de următorul dictator potențial care va vrea să înlocuiască corupția altora cu corupția lui.
Așteptăm toate propunerile până vineri la ora 12:00, după care probabil o să înregistrăm acest proiect.
Abonează-te și primește toate postările direct pe mail.