Category: Parlament

ONGuri și jurnaliști de investigație, ani la rând încearcă să zgârie suprafața unor scheme. De exemplu, să soliciți informație despre câte impozite au plătit întreprinderi de stat. Răspuns – secret fiscal. De ce e secret? Așa e legea. E un caz real, de câțiva ani în urmă.

E tare bine că legea nu e Biblie. Se poate și de o rescris.

În spatele secretului fiscal se ascunde corupție. De la evaziune fiscală la crimă organizată și spălare de bani. Conceptul secretului fiscal este supus unei revizuiri în ultimul deceniu. Doar Moldova a evitat această conversație și prin coincidență a devenit un hub de spălare de bani în aceeași perioadă. În țările dezvoltate, transparența fiscală nu e o chestie „de viitor”, ci o chestie de prezent. E demult timpul și noi să facem acest pas.

CPR a lansat inițiativa asta aici. Am mai revizuit-o și reformulat-o și vreau să o înregistrez. Vedeți mai jos textul pe care vreau să-l propun. În special nota de argumentare. Dar e doar un început de conversație.

Înainte să o înregistrez, o propun aici și invit comentarii pe text pentru a avea un draft inițial cât mai bun. Propunerile pe text le puteți comenta public pe pagina mea de facebook sau transmite la [email protected] până pe data de 9 iunie.

Vedeți mai jos textul legii și nota de argumentare.

---

LEGE pentru promovarea transparenței fiscale

Art. I – COD nr. 1163-XIII  din  24.04.1997 Codul Fiscal al Republicii Moldova, Republicat în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.176, se modifică după cum urmează:

Articolul 129, pct.19), se propune a fi completat cu sintagma „și cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție:

„Secret fiscal – orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale și cuantumul contribuțiilor fiscale”.

Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație (Publicat : 28-07-2000 în Monitorul Oficial Nr. 88-90 art. 664), se modifică după cum urmează:

Art. 1 alin. (2). lit b) se propune a fi completat cu sintagma „cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție:

„prezentarea obligatorie a informaţiilor prevăzute de lege de către persoane private autorităţilor publice, instituţiilor publice, cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”.

Art. 1 alin. (2). lit d) se propune a fi completat cu sintagma: „cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție: „furnizarea informaţiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice şi juridice private, partide şi formaţiuni social-politice, fundaţii, asociaţii obşteşti, cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”.

NOTA INFORMATIVĂ

la proiectul de lege pentru promovarea transparenței fiscale

Scopul prezentului proiect este prevenirea corupției, combaterea evaziunii fiscale și sporirea transparenței și accesului la informație.

De aproape un deceniu, conceptul „secretului fiscal” este supus unei revizuiri în favoarea transparenței. Deși transparența fiscală este o discuție de mai mult timp, publicarea Panama Papers, Paradise Papers și LuxLeaks  a servit drept un imbold și un argument serios pentru avansarea unor norme ce ar asigura transparența fiscală. 

Comunitatea internațională a înțeles că în spatele secretului fiscal se ascund în cel mai bun caz evaziune fiscală, iar în cel mai rău – venituri din activități ilegale provenite din crimă organizată. Republica Moldova evită această conversație. În țara noastră, în contrast cu tendințele din lumea țărilor democratice, se face tot mai mult abuz de secretizarea anumitor tipuri de informații, invocându-se pretexte, precum securitatea națională și secretul de stat, secretul comercial, secretul fiscal sau protecția datelor cu caracter personal. Deseori instituțiile sunt văzute acționând abuziv în detrimentul transparenței, nu în favoarea ei. 

Lipsa transparenței instituțiilor publice este cel mai bun facilitator al corupției – principala problemă cu care se confruntă cetățenii, presa și societatea civilă din Republica Moldova. 

În țările dezvoltate, transparența fiscală nu e o chestie „de viitor”, ci o chestie de prezent. Moldova trebuie să se alinieze acestor abordări. Tot mai multe țări fac mișcarea spre o mai mare transparență fiscală, pentru a asigura o conformare mai bună și a combate corupția, evaziunea fiscală, veniturile ilicite și crima organizată. 

În prezent, autoritățile fiscale nu divulgă informații despre cuantumul contribuțiilor agenților economici și nici a persoanelor fizice, invocând prevederile art. 129, pct 19). Acest lucru reprezintă o secretizare inutilă, nejustificată și învechită, fără oferirea unor argumente întemeiate, or informațiile cu privire la cuantumul contribuțiilor fiscale nu pot periclita activitatea unui sau altui subiect de drept. 

Principalele prevederi și elemente noi ale proiectului de lege. Prezentul proiect de lege, bazându-se pe exemplul altor state care implementează instrumente de transparență fiscală, propune ca informația despre impozitele achitate de persoanele fizice sau juridice să nu mai fie considerată secret fiscal. Este o măsură menită, în cele din urmă, să prevină corupția endemică din societate, inclusiv evaziunea fiscală și veniturile ilicite. Acestea sunt efectele grave care se ascund după conceptul secretului fiscal. 

Viziunea prezentului proiect de lege este că informația despre impozitele achitate este informație de interes public și trebuie tratată ca atare. 

Republica Moldova este unul din cele mai corupte state din Europa, conform Transparency International. De asemenea, țara noastră se află printre țările cu cel mai înalt grad de evaziune fiscală. În ultimul deceniu, ponderea evaziunii fiscale în PIB, practic, s-a dublat. Evaziunea variază, în funcție de estimări, de la 20% din PIB (1.6 mlrd USD) la 30% din PIB sau mai mult de 2 mlrd USD, generând pierderi uriașe pentru buget. Evaziunea adâncește deficitul bugetar al R. Moldova și crește dependența țării de surse externe de finanțare. Acumulările reduse în buget creează și alte probleme: statul nu mai este în stare să crească investițiile în infrastructură (drumuri, spitale, școli), nu poate majora salariile bugetarilor și nici să majoreze plățile sociale pentru unele categorii mai vulnerabile de cetățeni. Estimările Băncii Mondiale în ceea ce privește veniturile fiscale (fără contribuțiile sociale) ale RM raportate la PIB (un instrument util pentru a măsura cât de bine o țară colectează taxele), indică o pondere mult mai mică, comparativ cu acum un deceniu. Dacă în 2007 acest indicator era de  20.6% (maximum înregistrat), în 2017 acest indicator a coborât la 17.44%. Totodată, indicatorul dat este mai redus, raportat la alte state.

Cele mai frecvente practici de evaziune fiscală se desfășoară prin evitarea plăților impozitelor, lucru care sporește inclusiv concurența neloială în economie: declarațiile fiscale ce nu corespund cifrelor reale de afaceri, contabilitatea dublă, ascunderea profiturilor, etc.

În țări, precum Norvegia, Suedia, Islanda sau Finlanda, s-a renunțat, parțial sau total, la noțiunea de secret fiscal. Aceste țări publică informații cu privire la contribuțiile fiscale ale fiecărui cetățean sau companie. Accesul public la informația legată de impozitele achitate de companii este permisă, spre exemplu, în Japonia, Suedia, Finlanda și Norvegia. 

Proiectul dat nu are intenția de a replica practicile de mai sus în totalitate, totuși va elimina barierele nejustificate din calea accesului la această informație. 

O administrare fiscală eficientă se bazează în primul rând pe conformare benevolă a fiecărui contribuabil, iar o metodă eficientă și ieftină pentru stat de a promova conformarea benevolă este transparența și accesul la informație – măsuri aproape deloc valorificate în Moldova. Doar sancțiunile nu sunt destul de eficiente pentru a asigura o administrare fiscală bună. Nici controalele organelor fiscale nu diminuează efectele acestui fenomen, mai mult, pe alocuri generează efecte diametral opuse celor dorite – mita și corupția, spre exemplu. 

Transparența impozitelor nu va afecta în nici un fel secretele comerciale, de producere, informațiile cu privire la portofoliul de clienți sau parteneri, detaliile despre furnizori, exportatori, etc. Dimpotrivă, va contribui la un mediu de afaceri mai transparent și mai dinamic, după modelul altor țări. 

Desecretizarea acestor informații va contribui la responsabilizarea contribuabililor. Simpla existență a acestor prevederi legale va încuraja contribuabilul să plătească taxele conștient și responsabil. Respectarea acestor obligații va putea fi verificată nu doar de către instituțiile statului (așa cum are loc la moment în Republica Moldova), dar și de alte persoane interesate: reprezentanți ai societății civile, mass-media, potențiali concurenți sau parteneri de afaceri etc. Contribuabilii de bună credință vor avea pârghii legale să vegheze asupra activității concurenților susceptibili de concurență neloială și desfășurarea unor activități comerciale lipsite de onestitate și transparență. Fapt ce ar putea contribui la reducerea evaziunii fiscale și la consolidarea unor relații responsabile între autoritățile statului și contribuabili.

Argumentarea economico-financiară. Proiectul dat nu presupune cheltuieli suplimentare de nici un fel, dimpotrivă, acesta poate duce la economisirea resurselor bugetare și cu certitudine va spori veniturile la buget. 

Impactul proiectului de lege. Transparența impozitelor are multe beneficii, cele mai importante fiind descurajarea evaziunii și ameliorarea conformării fiscale. Dat fiind că oricine poate observa discrepanța dintre venit și cheltuieli, plătitorii de taxe pot fi reticenți să raporteze un venit mai mic decât cel real. 

Statele care practică de ani buni transparența impozitelor sunt în topul clasamentelor mondiale privind independența justiției, libertatea presei, mediul de afaceri, nivelul de bunăstare al populației și sunt cunoscute pentru un nivel scăzut al evaziunii fiscale și o pondere mai mare a impozitelor raportate la PIB, dar și un nivel foarte scăzut al corupției. 

Ținând cont de efectele nocive ale evaziunii fiscale asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova și evidențierea legăturii strânse între propagarea acestui fenomen și lipsa transparenței datelor fiscale, se impune modificarea abordării cu privirea la oferirea unor provizii legale adecvate și eficiente pentru sporirea responsabilității contribuabililor.  

---

Aștept orice comentarii și sugestii. Nu uitați să distrubuiți.

Imaginați-vă dacă am avea un stat care ar avea un singur scop – ca tu să reușești. Am trăi cu totul altfel în această țară.

În Moldova nu doar cu drepturile omului e o problemă, ci și cu drepturile antreprenorilor. Prezumția nevinovăției – absentă. Statul te tratează ca pe un criminal din start. Reguli care se bat cap în cap – câte vrei. Acces la informație – zero. Corupție – cât duce trenul. Riscul cel mai mare pe care ți-l asumi ca antreprenor – să te pui în poară cu inspectorul. Egalitate în fața legii – nu există. Cu cât mai mic ești, cu atât mai vulnerabil. Luptă cineva pentru drepturile tale în acest stat? Cam nu.

Nu așa arată o economie liberă și deschisă. Statul trebuie să recunoască un adevăr simplu. Întreprinderile, în special întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii, au și ele drepturi și aceste drepturi sunt încălcate sistemic de stat.

Pentru început, problema trebuie recunoscută. O să înregistrăm un proiect de declarație în parlament și cred că o să fie susținut de alte partide. Noi ne putem bate pe multe subiecte, dar pe unele putem să avem o înțelegere comună.

Textul inițial al Declarației este mai jos. Documentul se bazează în mare parte pe un apel lansat anul trecut de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova , care promovează această inițiativă timp de un an. Dar textul de mai jos este un început de conversație. Înainte să-l înregistrăm, tradițional, vrem să-l consultăm în prealabil. Dăm o săptămână ca să puteți propune idei și sugestii pe text.

În baza acestei declarații antreprenorii vor putea constata că li se încalcă un drept sau altul. Odată votată, declarația dată va oferi un instrument în plus grupurilor de advocacy și asociațiilor care protejează drepturile antreprenorilor, pentru a cere executivului un tratament mai corect. Așa arătăm antreprenorilor că acest stat este pro-business.

Pe 1 iunie vrem să înregistrăm proiectul avansat. Până atunci, vă rog citiți textul de mai jos și veniți cu propuneri de îmbunătățire. Fie în comentarii, fie la email: [email protected]

---

Declarația drepturilor Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii.

Parlamentul Republicii Moldova, în calitate de organism legislativ suprem al poporului și unică autoritate legislativă a țării, potrivit art. 6 al Constituției Republicii Moldova, confirmat în această funcție în rezultatul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, adoptă prezenta Declarație a drepturilor Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (IMMM). 

Dezvoltarea antreprenoriatului este cel mai bun de a edifica o economie dinamică, inovatoare, diversificată, rezistentă la șocuri; o economie liberă și deschisă. Republica Moldova oferă prea puține oportunități reale pentru a promova o cultură a antreprenoriatului, iar statul în continuare acționează ca o forță care intimidează și descurajează inițiativa privată. 

Barierele administrative, birocrația și regulile neclare, lipsa accesului la informație, interpretarea arbitrară a legislației, tratamentul diferențiat, printre altele, îi face pe antreprenori vulnerabili la acte de corupție și extorcare de mită din partea demnitarilor și funcționarilor. Actualul sistem, bazat pe pedeapsă, doar încurajează și consolidează corupția endemică. 

Companiile micro, mici și mijlocii sunt cele mai vulnerabile în fața abuzurilor statului, iar drepturile lor – cel mai ușor de a fi încălcate sau abuzate de reprezentanții statului. 

Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii constituie 99% din numărul întreprinderilor înregistrate în țara noastră, dar au beneficiat de-a lungul anilor de prea puțină atenție din partea statului. Acestea au un potențial enorm de a crea locuri de muncă și de a genera creștere. Statul poate ajuta acestui proces în primul rând recunoscându-le și respectându-le drepturile și asumându-și o sarcină clară – ca toți antreprenorii să reușească. 

Ținând cont de faptul că IMMM sunt motorul unei economii dinamice și realizând că multe companii din Republica Moldova fie nu știu cum să-și apere drepturile, fie se tem să o facă, Parlamentul Republicii Moldova recunoaște prezenta ”Declarație a drepturilor Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii” pentru a defini într-un mod clar drepturile IMMM  în raport cu instituțiile statului.

Prin munca și contribuțiile lor, antreprenorii își aduc o contribuție de neînlocuit la edificarea unui stat democratic. Acest lucru trebuie conștientizat, recunoscut și apreciat. Prin prezenta declarație, Parlamentul Republicii Moldova recunoaște următoarele drepturi ale tuturor antreprenorilor: 

Titlul 1. La acces la informație

Art 1. La proceduri de autorizare și control clare și transparente, comunicate expres cu cerințe și recomandări clare și cu menționarea separată a bunelor practici. Etapele acestor controale și autorizări trebuie să fie prezentate antreprenorilor într-o formă simplă de către inspectori și funcționari competenți, fiind, totodată, disponibile și online.

Art 2. Să primească, la solicitare, informația necesară de la instituțiile statului despre aceste reguli și proceduri, în timp util și într-o formă simplă.

Art 3. Să solicite și să primească informația corectă, actualizată, prezentată uniform în limbile română și rusă într-o formă clară și într-un format simplu de utilizat la computer.

Art 4. La reglementări și clarificări disponibile public, care setează precedente pozitive și sunt aplicate uniform de autoritățile statului ca răspuns la solicitările antreprenorului.

Titlul 2. Plata impozitelor

Art 1. Să plătească impozite în conformitate cu legislația Republicii Moldova și să beneficieze de servicii publice de calitate, oferite de funcționari profesioniști și cu o atitudine corectă față de reprezentanții mediului de afaceri.

Art 2. Să activeze într-un regim fiscal și într-un mediu ce încurajează dezvoltarea și concurența loială.

Titlul 3. Reglementări clare

Art 1. Să opereze într-un cadru de reglementare care îi protejează de corupție și concurența neloială, care să asigure implementarea universală a reglementărilor și să prevină tratamentul preferențial.

Art 2. Să fie scutiți de autorizări și controale ce se dublează, dar și de alte conflicte ce rezultă din situația în care diferite autorități elaborează izolat reglementări identice sau similare celor deja existente.

Titlul 4. Recurs

Art 1. Să se plângă, anonim sau public, pe conduita oricărui funcționar, autorități de control, sau alt exponent al autorităților locale sau centrale.

Art 2. Să solicite revizuirea unui control sau autorizări de către un alt funcționar într-un timp util și conform unor criterii clare și transparente.

Art 3. Să conteste o încălcare pretinsă sau o penalizare prin aplicarea unui mecanism clar definit și în timp util.

Art 4. Să solicite compensare financiară în cazul în care contestația este admisă sau funcționarul este demonstrat incompetent sau corupt.

Titlul 5. Tratament corect și profesionist

Art 1. Să aibă parte de un tratament politicos și profesionist din partea tuturor reprezentanților statului. Dreptul de a interacționa cu inspectori politicoși, competenți și profesioniști, cu un aspect exterior ca atare, rolul cărora este de a ajuta sectorul privat.

Art 2. Să fie subiecții unor controale cât mai discrete, eficiente, ce ar crea un disconfort minim pentru companie, conduse de inspectori competenți, care aplică regulile uniform, fără tratament, verificări și penalități preferențiale sau arbitrare.

Titlul 6: Dreptul creditorului și debitorului

Art 1. Să fie protejat de un set minim de drepturi ale creditorilor și debitorilor elaborate, și implementate pentru a proteja antreprenorii de la creditări falimentare și abuzuri din partea instituțiilor financiare neoneste.

Titlul 7: Asociere

Art 1. Să se asocieze, împreună cu alți mici antreprenori, în jurul problemelor de interes comun și să facă apeluri colective adresate autorităților, solicitând rezolvarea acestora. Să inițieze acțiuni comune sau activități de advocacy.

Titlul 8: Avocatul businessului

Art 1. Să protesteze împotriva încălcării acestor drepturi și să sesizeze autoritatea centrală competentă în domeniu, responsabilitatea căreia va fi să investigheze și să acționeze în interesul antreprenorilor. Această autoritate va funcționa ca un ”avocat al businessului”, cu atribuții și capacități de a investiga asemenea plângeri în orice sector relevant.

Instituțiile de la orice nivel, care interacționează cu mediul de afaceri, vor depune toate eforturile ca aceste drepturi să fie respectate și promovate în spiritul unei competiții loiale și a bunei guvernări pe care le reprezintă.

Guvernul Republicii Moldova va promova reformele necesare, va elabora legi noi și va implementa legislația existentă pentru a proteja, menține și avansa drepturile din prezenta Declarație. 

---

Distribuiți asta unui antreprenor. Aștept comentarii pe textul de mai sus până pe data de 1 iunie. Email: [email protected]

PS: și dacă tot sunteți aici, citiți și asta. Haideți să încercăm să susținem producătorii autohtoni. Eu am ajuns să numesc asta „mici acte de patriotism”. Producătorii locali crează locuri de muncă și plătesc impozite la stat.

Avem un nou proiect de lege pentru a determina statul să dea mai puține amenzi și mai multe avertismente antreprenorilor. Statul nostru tratează antreprenorii de parcă ei ar fi criminali. Una din bâtele principale – amenzile abuzive. Pentru o greșeală minoră, neintenționată, uneori ești pus să plătești mii de lei. Așa, orice antreprenor poate fi ruinat și scos din afaceri eliberând loc altora. Tot amenințând cu amenzi funcționarii pot estorca mită din antreprenori. Statul trebuie să-și schimbe atitudinea.

Moldova nu e o economie cu adevărat liberă. Oamenii de afaceri au o problemă. Un stat corupt, imprevizibil, care are reguli neclare, contradictorii și multe. E greu să lucrezi cinstit, iar dacă un inspector își pune scop să te ruineze prin amenzi, găsește cum. Deaceea viteji sunt puțini. E un stimulent bolnav care încurajează oamenii de afaceri să țină capul în jos și să prefere să dea mită pentru a evita probleme și controale. Câteva amenzi usturătoare pot îngropa orice afacere.

Intenția declarată a oricărui guvern pe care mi-l amintesc este de a se transforma dintr-un oponent al mediului de afaceri într-un partener care îndrumă și consultă, oferă informații. În realitate, statul prin inspectorii săi este principalul obstacol din calea unei afaceri mici și mijlocii. E prea ușor să storci mită.

Prezumția nevinovăției e o chestie constituțională. Ea mai este cum e în cazul cetățenilor. În cazul antreprenorilor ea pur și simplu nu există în realitate. Statul tratează businessul ca și cum acesta ar fi criminal și businessul trebuie să demonstreze că nu este așa. Statul aplică amenzi aleatorii, nejustificate, după care antreprenorul trebuie să meargă prin diferite instanțe să demonstreze că s-a comis o greșeală.

Aceste probleme sunt un impediment din calea mediului de afaceri oricând. Dar ele sunt îndeosebi de periculoase pe timp de criză, când întreaga țară depinde de cât de repede se vor dezvolta antreprenorii să poată angaja oameni și plăti impozite cinstit. Intrăm într-o criză, care încă nu știm cât de tare ne va lovi.

Alternativă există. Și ea funcționează în țări cu economii libere. Trebuie să promovăm practica avertizărilor. Scopul statului nu trebuie să fie acumularea de venituri din amenzi, ci respectarea reglementărilor. De aceea, împreună cu prietenii de la CPR Moldova am lucrat asupra unui proiect care să defavorizeze amenzile și să oblige inspectorii să aplice mai multe avertizări. Ceea ce se întâmplă acum, cu amenzi brutale impuse celor care încearcă să-și construiască o afacere în Moldova, trebuie să dispară.

Esența proiectului este simplă. Permitem ca statul să aplice avertizări atât la încălcări fiscale nesemnificative, cât și la încălcări semnificative. Pentru încălcările nesemnificative, amenda poate fi aplicată doar începând cu a treia încălcare în decursul unui an. E un început de conversație.

Statul vrea să se transforme într-un partener al mediului de afaceri. Să înceapă printr-o atitudine de partener. Prin adoptarea pe larg a unei culturi a avertizărilor în loc de amenzi, statul ar spune antreprenorilor că este ok să greșești, toți greșim, dar e important să mergem înainte și să ne corectăm greșelile. Și că nici o greșeală întâmplătoare, comisă din lipsă de experiență, nu te va costa afacerea.

Desigur, există răufăcători în economie, oameni cu intenții pe de-a dreptul malefice. Ei trebuie identificați și penalizați dur. La moment, însă, sunt amendați toți cei mulți, nu și spălătorii profesioniști de bani și evazioniștii de rang înalt. Poate ei scapă anume pentru că statul e ocupat cu eliberat amenzi, în loc de analize și investigații mai sofisticate? Zic și eu.

Mai sus e ce cred eu la subiect. Dar vedeți însăși proiectul de lege:

Tradițional, înainte să înregistrăm proiectul oficial, aștept poate cineva mai are ceva sugestii de îmbunătățire. Peste 2 zile, vrem să înregistrăm proiectul. Până atunci, dacă aveți propuneri putem să mai ajustăm proiectul, împreună. Lăsați-vă comentariul sub postare, sau trimiteți la [email protected] Și transmiteți vreunui antreprenor.

PS: și pentru că am ajuns să discutăm despre economie, citiți și asta. Haideți să încercăm să susținem producătorii autohtoni. Eu am ajuns să numesc asta „mici acte de patriotism”. Producătorii locali crează locuri de muncă și plătesc impozite la stat. În această criză, acestea sunt două lucruri care se topesc văzând cu ochii.

PARCURSUL PROIECTULUI:

• 15 mai 2020 – Proiectul este înregistrat oficial cu numărul 189 și intră în procedură legislativă. Link la pagina web a parlamentului.
• Urmează ca acesta să fie avizat în comisiile parlamentare.