Recuperăm miliardul și îl dăm la pensii. Amendament la buget.

Am propus un amendament simplu la legea bugetului: să planificăm 700 milioane lei – venituri din recuperarea activelor din frauda bancară”. Suma de 700 milioane să o distribuim spre pensii. Pensionarii sunt printre cei mai vulnerabili, cu veniturile cele mai modeste. Miliardul a fost furat în primul rând de la ei. De ce 700 milioane? Pentru că oricum plătim mai mult din buget. Și să facem această practică permanentă, an de an, până nu recuperăm miliardul.

Guvernul va plăti din banii noștri peste 850 milioane cheltuieli pentru întoarcerea miliardului și planifică zero venituri din recuperarea activelor din furtul miliardului. Însă bugetează câte amenzi va împărți antreprenorilor. Așa nu este corect.

Marele avantaj pe care îl văd în această practică – presiunea pozitivă pe care o vom pune pe instituțiile responsabile de recuperarea banilor furați. Nu de alta, dar tot vedem activitate intensă, dar rezultate – zero. Să vorbim, lună de lună, în baza rezultatelor. Societatea să poată purta o discuție cu autoritățile – pornind de la o cifră clară. Avem știri despre milioane de sechestre, comisii rogatorii, etc, dar de recuperat – cum nu recuperam așa și nu recuperăm. Instituțiile trebuie să simtă presiune să acționeze.

Guvernul, an de an planifică în buget venituri din amenzi și penalități. Ei știu câte amenzi vor pune antreprenorilor. De ce să nu știe cât vor recupera de la criminali? Pentru anul 2020 sunt planificate 350 milioane lei venituri din amenzi și penalități colectate de la antreprenori și cetățeni. E o tradiție controversată, dar fie. Esența amendamentului propus e cam aceeași. Dacă avem „normă” la Fisc, Vamă, etc, să avem „normă” și la CNA, ARBI, Procuratură. Nu de alta, dar de la antreprenori și cetățeni ne pricepem să stoarcem bani. Nu și de la criminali.

PS: apropos, recuperarea activelor este o formulare generică. Active se pot recupera și din alte scheme și delapidări. Avem o sursă de venituri la buget absolut neexplorată.

Mai jos textul amendamentului:


Amendament

La proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020(nr 277 din 28.11.2019).

În temeiul art 59 și 67 din Regulamentul Parlamentului aprobat prin Legea nr 797-XII din 02.06.1996, se propune suplimentarea capitolului „Venituri” (anexa 2) cu o nouă linie de buget, și anume: 

Venituri din recuperarea activelor din frauda bancară, în volum de 700 milioane Lei.

Argumentare:

Pentru anul 2020 se prevede un deficit bugetar semnificativ, de 7,5 miliarde lei, echivalent cu 3,3% din Produsul Intern Brut, lucru care pune în pericol balanța bugetar-fiscală în condițiile în care surse de finanțare viabile nu au fost identificate și asupra acestui subiect planează o ambiguitate generală.

În același timp, instituțiile competente ale Republicii Moldova nu depun eforturile necesare pentru recuperarea miliardului de Dolari SUA furat din sistemul bancar, iar cheltuielile pentru a acoperi costurile aferente furtului miliardului au fost puse pe umerii cetățenilor pentru o perioadă de 25 de ani. Doar în anul 2020 din bugetul de stat vor fi plătiți peste 850 milioane lei pentru compensarea costurilor generate de aceste crime de proporții.

În proiectul actual, se anticipează compensarea deficitului bugetar în sumă de 200 milioane lei din vânzarea activelor băncilor aflate în procedura de lichidare (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank). Totuși, nu este programat nici un venit din recuperarea banilor furați din sistemul bancar. Or, consensul tuturor experților este că acestea două sunt tipuri diferite de venituri și trebuie tratate atare.

În bugetul de stat al Republicii Moldova, an de an sunt planificate venituri din amenzi și sancțiuni. Pentru anul 2020 guvernul Republicii Moldova planifică încasarea a aproape 370 milioane lei din amenzi și sancțiuni – bani colectați de la antreprenori și cetățeni, deseori amenzile fiind însoțite de interpretări abuzive din partea autorităților care sunt încurajate să elibereze amenzi și sancțiuni conform planului de încasări, nu rezultând din încălcările comise de fapt de agenții economici. În trecut, practica dată a fost contestată nu o dată de agenții economici și de partenerii de dezvoltare.

Dată fiind această tradiție a guvernelor precedente, preluată de actualul guvern, nu există motive plauzibile din care să nu planificăm o anumită sumă din recuperarea banilor furați din sistemul bancar.

Argumentele în favoarea acestei propuneri sunt următoarele:

  • Noi venituri la buget pentru reducerea sărăciei. Veniturile adiționale de 700 de milioane de lei din recuperarea miliardului furat pot fi direcționate spre creșterea pensiilor sau a compensațiilor pentru păturile social vulnerabile din Republica Moldova.
  • Reducerea deficitului bugetar cu 700 milioane lei. Astfel reducem din presiunea bugetar fiscală pe bugetul public pentru anul 2020.
  • Responsabilizarea instituțiilor competente de recuperarea activelor furate. La fel cum autoritățile planifică eliberarea amenzilor și sancțiunilor și deseori lucrează pentru a îndeplini norma planificată, programarea sumei de 700  milioane de lei din recuperarea activelor va tinde să responsabilizeze autoritățile, determinându-le să tindă atingerea unor obiective clare și cuantificabile, iar activitatea și eficiența lor să fie evaluate în baza rezultatelor. Acest aspect este de în special relevant odată cu selectarea nou procuror general.
  • Lupta cu corupția la nivel înalt și protejarea sistemului politic. Recuperarea cât mai rapidă a banilor furați este importantă inclusiv pentru că asta înseamnă să luăm acești bani din mâinile celor care la moment îi dețin. Atâta timp cât aceste sume imense de bani sunt pe mâinile criminalilor, sistemul nostru politic va fi sub un risc permanent de a fi penetrat de bani de origine ilicită, lucru care pune în pericol democrația noastră fragilă.

De asemenea, se propune ca această linie de venit să fie una permanentă, iar veniturile din acest capitol să fie îndreptate annual spre plata pensiilor și a indemnizațiilor sociale, pentru a îmbunătăți nivelul de viață al populației din păturile social vulnerabile.