Dodon a încercat să vândă țara, băgându-ne într-o schemă extrem de periculoasă cu împrumutul rusesc. În baza informației pe care am solicitat-o de la Ministerul Finanțelor am analizat acțiunile și consecutivitatea pașilor. Nu o să dau (încă) o apreciere juridică. Poate o fac procurorii. Acum, sau peste ani de zile. Pentru trădare de patrie nu expiră termenul.
Vedeți mai jos un document (10 pagini de text plus anexe):
Iar pentru cei mai grăbiți, vedeți principalii pași. Mare atenție la data de 13 martie 2020. Asta putea să fie data X, când cu pași fulgerător de rapizi, în jumate de zi, se punea începutul unui nou furt de proporții.
Principalele concluzii ale acestei analize:
Procesul negocierii și aprobării Acordului de Împrumut poarte toate însemnele faptului că a avut o motivație mai mult politică, decât economică, riscând să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova și anume.
Concluzia 1: Întreg procesul de negociere a Acordului a fost unul netransparent.
- Guvernul a făcut un singur comunicat cu conținut destul de general.
- Documentul a fost ținut secret. Timp de două luni acesta nu a fost divulgat nici opiniei publice, nici deputaților, chiar dacă au fost asemenea solicitări.
- Nu au fost publicate nici un document intermediar (memorandum de înțelegere, proiect al acordului, etc).
- Solicitările deputaților din parlament nu au fost răspunde adecvat. După cum s-a adeverit, executivul deținea informație la subiect, dar aceasta nu a fost oferită deputaților, lucru care contravine legislației.
- Până astăzi nu sunt cunoscuți membrii echipei de negociere din partea Moldovei. În mod normal, asemenea informație este publică (exemplu – inițierea negocierilor proiectului „Livada Moldovei”, finanțat de BEI).
Concluzia 2. Instituțiile au dat avizuri formale, fără ca să analizeze detaliat prevederile documentului. Acest lucru, probabil, a afectat calitatea analizelor și, respectiv, calitatea deciziei de a contracta împrumutul. În aceeași zi pe data de 13 martie, până la ora 12:30, au avut loc următoarele:
- Ministerul Finanțelor remite proiectul de HG la avizare instituțiilor,
- Instituțiile trimit avizele către Ministerul Finanțelor,
- Ministerul Finanțelor solicită Cancelariei de Stat promovarea proiectului de Hotărâre a Guvernului în regim prioritar ,
- Proiectul este inclus pe ordin aprobat în Ședința de Guvern, care a avut loc la ora 12:30 în aceeași zi. Acordul era unicul subiect pe Ordinea de zi, deci a fost o Ședință de Guvern organizată special pentru aprobarea acordului. Aceeași Hotărâre de Guvern inițiază negocierile (fără a institui o echipă de negociatori) și aprobă semnarea Acordului (fără a împuternici pe cineva expres).
Concluzia 3. Calitatea negocierilor a fost una proastă. De facto, negocieri asupra Acordului, nu au fost. De la momentul inițierii oficiale a negocierilor până la momentul semnării, textul acordului nu a suferit nicio modificare substanțială. Au fost doar două modificări mai mult de ordin redacțional, lucru ce denotă că negocierile au fost pur formale, iar negociatorii de partea moldovenească nu au ținut să protejeze interesele statului. Procese verbale ale negocierilor, informație despre câte runde de negocieri au avut loc, cine a negociat, nu există. Deducem că acestea nu există, iar procesul de negociere a fost unul mai mult formal.
Concluzia 4. A fost neglijată recomandarea funcționarilor din Ministerul Finanțelor, conform căreia în cazul unui împrumut în Euro, rata maximă poate fi 1,2% anual. Guvernul era aproape să cauzeze un cost nejustificat asupra cetățenilor de cel puțin 0,8% anual din suma împrumutului. Or, Republica Moldova are, totuși, acces la finanțare în condiții mai avantajoase. Opinii judicioase din avizul Băncii Naționale a Moldovei au fost, de asemeni, ignorate.
Concluzia 5. Acordul conținea prevederi ilegale și neconstituționale, totuși nota informativă a proiectului Hotărârii Guvernului dă asigurări că textul Acordului nu contravine nici legislației, nici Constituției. După cum s-a demonstrat ulterior Acordul de Împrumut, negociat (sau nu) de Ministerul Finanțelor, avizat și aprobat de Guvern într-o ședință de urgență, votat de Parlament, a fost unul anticonstituțional.
De data asta a fost posibil să-l oprim, legal. Și dacă data viitoare nu vom reuși? Nu e mai bine să-i dăm jos cât mai curând posibil? O următoare dată de 13 martie poate fi chiar mâine.
PS: aici toate articolele pe care le-am scris la subiectul împrumutului rusesc.
Abonează-te și primește toate postările direct pe mail.