fbpx

Amenzile planificate în buget – atacate la Curtea Constituțională.

Voi știți câte încălcări o să comiteți în anul 2021? Și știți poate câte amenzi o să primiți? Nu știți? Dar statul Republica Moldova știe. În 2021 noi o să încălcăm în sumă de 300 milioane lei. Așa e planificat în bugetul de stat. Asta nu e ok și asta chinuie foarte multă lume cu amenzi injuste – cetățeni și mai ales antreprenori.

Această practică de a planifica în buget pornește un cerc vicios al abuzurilor și corupției cu amenzi date conform planului. Reieșind din această cifră, se stabilește „norma de încasări” și inspectori de la diferite autorități sunt înclinați să te amendeze chiar dacă nu o meriți. Antreprenorii o simt cel mai dureros. Nu ajung bani la buget? Se apasă butonul și se pornesc amenzile. Așa se întâmplă an de an. Uneori cei ce merită iertați (antreprenorii sau cetățenii) primesc amenzi usturătoare pentru a suplini bugetul. Alteori, cei ce merită pușcărie scapă cu amendă. Pentru că trebuie de îndeplinit planul.

Astfel, mulți inspectori încă mai funcționează după vechiul proverb comunist: „să fie om, că articol (pentru condamnare) găsim”.

Pedeapsa trebuie să fie una justă. Din păcate, deseori în Moldova statul împarte amenzi nu pentru că amenda ar fi pedeapsa justă, ci pentru că trebuiesc bani la buget. Asta degenerează într-o practică abuzivă și represivă. Și contrară principiilor constituționale, consider eu.

Am sesizat Curtea Constituțională și sper să putem convinge cu argumentele noastre Înalta Curte. În cazul în care reușim, sunt sigur, ar avea de de beneficiat absoluta majoritate a antreprenorilor și cetățenilor. Dar principalul – ar prevala Constituția.

Consider că sunt încălcate patru articole din Constituție:

Articolul 21: principiului prezumției nevinovăției.

Statul ne acuză în avans, înainte ca noi să fi încălcat ceva. În esență, la etapa de planificare bugetară statul transmite o directivă clară autorităților executive și judecătorești că persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii și antreprenorii urmează a fi sancționate pentru a se acumula la buget suma de 300 milioane lei. Obligația prin lege de a acumula mijloace financiare la bugetul de stat în sumă de 300 mln. lei în anul 2021, pune într-o situație defavorabilă atât cetățenii, cât și agenții economici, deoarece ex ante se consideră că atât persoanele fizice cât și cele juridice vor fi găsite vinovate și vor fi sancționate anul viitor cu amenzi și alte sancțiuni în valoare de 300 mln. de lei.

Aceasta nu e o suspiciune, o demonstrează chiar cifrele. În timp ce, în ultimii cinci ani, numărul controalelor scade, numărul duratei medii a unui control scade, veniturile din amenzi uneori scad, alteori cresc, în funcție de cum s-a planificat. Dar pe termen lung sunt în creștere. Și totdeauna se adună cam cât e planificat:

Asta, chiar dacă numărul controalelor scade de la an la an.

Din cauza planului de încasări a amenzilor, statul are un comportament mai punitiv, ceea ce este o gravă încălcare a principiului nevinovăției din Constituție.

Articolul 53 alin. (1): dreptul la o redresare pentru încălcarea drepturilor comisă de o autoritate publică.

Cadrul existent limitează dreptul cetățenilor și antreprenorilor la o redresare pentru încălcarea drepturilor comisă de o autoritate publică. Cadrul normativ existent rezultă într-o clară presiune administrativă pe autoritățile de control de a încasa amenzi, deseori cu încălcarea procedurilor administrative. Asta, pentru că autoritățile sunt încurajate de cadrul normativ (legea bugetului de stat). În situația actuală, cetățeanul sau antreprenorul nu va avea mari șanse să determine revizuirea unei decizii greșite de a constata contravenția și a încasa amenda. Acest lucru constituie o încălcare a dreptului la o redresare pentru încălcarea drepturilor și deci o încălcare a articolului 53 alin (1) din Constituție. 

Articolul 126 alin. (1): principiului economiei de piață.

o economie de piață este un sistem economic bazat pe libertatea tuturor agenților economici de a lua decizii independent vizavi de alocarea resurselor și stabilirea prețurilor pentru produsele lor, în funcție de dinamica pieței și a cadrului de reglementare. Același principiu îl putem extinde și asupra deciziei de a nu se conforma cu o reglementare sau alta, aceștia asumându-și în așa caz riscul de a fi amendați de organele de control ale statului în cazul în care se constată o contravenție. Așa sau altfel, într-o economie de piață statul este limitat la câteva funcții de bază: funcția de arbitru, funcția de supraveghere și funcția de reglementare. 

În condițiile unei economii de piață, statul nu știe și nu poate planifica cantitatea de amenzi și sancțiuni pe care le va aplica într-o perioadă de timp asupra agenților economici și cetățenilor săi.

Când există încurajarea de a încasa amenzi pentru a suplini bugetul de stat, se crează un sistem de stimulente greșit, fiind încălcate principiile de bază a unei economii de piață și rolul statului în aceasta.

Planificând pentru anul 2021 în buget suma de 300 de milioane de lei care urmează a fi încasați în bugetul de stat sub formă de amenzi și sancțiuni, Guvernul în efect stabilește, prin lege, acest indicator de performanță pentru organele de control, lucru care este incompatibil cu principiul economiei de piață din Constituție.

Articolul 131 alin. (6): principiului responsabilității bugetare.

De asemenea, este grav încălcat articolul 131 alin.(6), conform căruia nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Veniturile din amenzi și sancțiuni nu sunt o sursă de finanțare obiectivă, certă, sigură, pentru că sunt legate de constatarea anumitor încălcări. Atunci când aceste încălcări nu există, nu există sursa de finanțare, și respectiv partea de cheltuieli bugetare este și ea periclitată, din cauza faptului că în buget este admisă o sursă de finanțare lipsită de obiectivitate. 

În lipsa unei metode și garanții clare pentru asigurarea acestor venituri la buget, conchidem că planificarea veniturilor din amenzi și sancțiuni nu este o sursă certă de venit la buget și ar putea fi de asemenea o metodă de a masca o parte din deficitul bugetar. Pentru a nu arăta un deficit bugetar exagerat de mare, în lipsa unei metodologii clare de planificare, guvernul are posibilitatea să indice o sumă mai degrabă arbitrară care va fi acumulată la buget din amenzi și sancțiuni. 

Aici tot textul sesizării la Curtea Constituțională. Vreo 15 pagini (fără anexe):

Abonează-te și primește toate postările direct pe mail.