În acest parlament s-au votat multe prostii cu intenții dubioase sau corupte. Aici una din ele, care a eșuat. Nu au reușit, pentru că parlamentul a fost dizolvat.
O să vă povestesc pe scurt despre proiectul de lege nr 49, autori: Vasile Bolea, Radu Mudreac, Ala Dolință și Corneliu Furculiță. Deși de obicei legile durează, acest proiect înregistrat pe 3 martie 2021, acesta a ajuns cu viteza luminii să fie votat în două lecturi (deja e suspect). Pe 9 aprilie deja era votat în lectura 2, finală, doar că…socialiștii nu au coordonat cu partenerii de coaliție din Partidul Șor și pur întâmplător proiectul a fost respins. După asta, speriați, au cerut pauză, au discutat cu partenerii din Partidul Șor și, procedural, au anulat votul prin care proiectul a fost respins. Planul le era să revină în altă ședință și să-l voteze, doar că parlamentul a fost dizolvat mai repede decât sperau ei.
Socialiștii au propus modificarea Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali (220/2007). Ar fi afectat toate întreprinderile înregistrate în Republica Moldova.
Prevederile proiectului: la înstrăinarea (vânzarea, cedarea, moștenirea, etc) unei întreprinderi, sau a unei cote părți, socialiștii propuneau introducerea unui nou articol Art 16 (prim) care introduce o nouă procedură. Fără ca procedura existentă să fie anulată sau modificată. Doar acum oamenii cumpără, vând, cedează și moștenesc companii și cote părți din ele.
Conform acestui articol:
- Proprietarul vechi depune la Agenția Servicii Publice actul juridic privind înstrăinarea (contract autentificat notarial, hotărâre judecătorească, alt document).
- Proprietarul nou depune documentele solicitate în legea existentă, plus actul juridic privind dobândirea, autentificat notarial, hotărârea judecătorească sau alt document care confirmă dobândirea.
- Dacă proprietarul vechi are cotă majoritară (50%+1), la înstrăinarea părții sociale acesta poate să revoce administratorul prin depunerea unei cereri la ASP împreună cu actul care confirmă înstrăinarea. În același moment. În acest caz el depune la ASP și actul care confirmă înstrăinarea părții sociale și hotărârea privind revocarea administratorului. Important: acum, un acționar/proprietar al cotei majoritare poate face acest lucru oricând, măcar și cu o zi înainte de înstrăinare, dar nu exact în momentul înstrăinării.
- Ambii proprietari (vechi și nou) sunt obligați să depună documentele pentru înregistrarea modificărilor în 30 de zile.
Afară de asta, rămâne în vigoare Art 16 din aceeași lege care descrie o altă procedură de modificare a prevederilor din registrul de stat (inclusiv proprietarii). Ne-am fi pomenit cu două proceduri paralele. Birocrație suplimentară pentru antreprenori. Dar pentru ce? Citim mai departe.
Dacă ar fi fost votat, acest proiect ar fi creat mari probleme antreprenorilor, mari și mici. Mai jos principalele:
- Se suprapune procedura. Fără a abroga procedura veche (art 16), se introduce una nouă (art 16 prim). Cum am zis mai sus, se birocratizează excesiv procesul. Nu e bine pentru climatul investițional.
- Această birocratizare este inutilă. S-a propus ca atât proprietarul vechi, cât și proprietarul nou, să depună la ASP aceleași acte, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial. Aceștia doi deja se întâlnesc la notar pentru perfectarea contractului.
- Proiectul de lege folosea exprimări neclare, care nu satisfac cerințele rigorii juridice. De exemplu, din el rezultă că o înregistrare a transferului părții sociale în SRL trebuie să se facă cu prezența atât a transmițătorului cât și a dobânditorului. Nu au explicat care este necesitatea în impunerea acestei noi formalități. În reglementarea actuală este suficient dobânditorul (fără participarea transmițătorului) să depună cererea de înregistrare a transferului părții sociale.
- Mai interesant. Ce facem în cazul moștenirii (când proprietarul vechi a decedat și proprietarul nou moștenește compania sau cota parte)? Să vină cu mortul la Agenția Servicii Publice pentru perfectarea documentelor? Sau în cazul executării hotărârilor judecătorești, caz în care nu ar fi fost posibilă asigurarea prezenței pârâtului de rea-voință? Îl aduci cu poliția de fiecare dată? Conform căror prevederi legale? Proiectul socialiștilor nu adresează aceste situații, dar se vroia să devină lege.
- Norma privind înlăturarea administratorului de către proprietarul vechi cu 50%+1 contravine reglementărilor din dreptul societar. În special, chiar dacă proprietarul are 50%+1 vot din capitalul unui SRL el nu poate decide unipersonal schimbarea administratorului, ci o poate face doar în cadrul procesual corect – hotărârea adunării generale a asociaților sau acționarilor, convocată și ținută corespunzător.
- În paralel, statutele diferitor persoane juridice prevăd, deseori, că administratorul este schimbat printr-un vot mai înalt, de exemplu 66% sau 75%. Prin urmare, inițiativa pornea de la premisă falsă – că asociaților sau acționarul care deține 50%+1 vot din capitalul SRL sau altei persoane juridice tot timpul are voturile necesare pentru a schimba administratorul. Asta ignoră legile speciale și prevederile speciale în statute. S-ar fi creat mari probleme și potențiale conflicte între proprietari.
- Din cauza modului neriguros de exprimare și a blocajelor pe care le creează, proiectul ar fi afectat direct funcționarea Registrului de Stat al Persoanelor Juridice și, indirect, mediul de afaceri. Asta este un indicator negativ pentru Raportul Doing Business al Băncii Mondiale, care duce evidența cât de ușor este de a lansa și opera o afacere în R. Moldova.
- Ar fi devenit greu sau în unele cazuri imposibil ca antreprenorii să facă schimb de cote părți, așa cum se întâmplă în orice țară.
- Procedural, proiectul nu a fost avizat calitativ (na, a avut doar o lună), nu a fost consultat, nu a fost efectuată o elementară analiză a impactului regulatoriu – obligație legală.
- Inițiativa a trezit îngrijorarea asociațiilor de afaceri. În loc acești oameni să muncească pentru a crea și a construi, ei au trebuit să piardă timp argumentând parlamentului de ce această inițiativă este clar proastă. Și nici nu au fost ascultați, pentru că socialiștii au pus-o la vot în a doua lectură și era cât pe ce să devină lege.
- În comisie am avut dezbateri foarte aprinse la acest subiect, am insistat cu argumentele de mai sus, dar nu ai avut cu cine vorbi. Mergeau înainte repejor, orice le-ai spune – așa cum merg de obicei când au interese.
- Consider că proiectul dat contravine clar Constituției, în special Articolul 46 din Constituție: dreptul la proprietatea privată – vezi pt 6 mai sus. Mă pregăteam să îl atac la Curtea Constituțională, dacă acesta ar fi devenit lege. Și cred că era declarat neconstituțional. Deci oricum nu devenea lege, indiferent de votau cei din Șor a doua oară sau nu.
Acum de ce ar veni socialiștii cu așa propuneri? Nu pot să știu exact, dar pot să presupun. Proiectul ar fi facilitat, de exemplu, debarasarea antreprenorilor dubioși de cotele părți în companiile prin care au făcut scheme.
De exemplu, un „antreprenor” de rea-credință figurează într-o companie plină de datorii, sau o companie prin care s-au spălat bani. Proprietarul de rea-credință ar fi putut utiliza identitatea unei persoane interpuse pentru a-i „ceda” compania problematică și. În exact același moment, proprietarul vechi scapă de companie și demite administratorul care i-ar putea fi complice. Nnu cu o săptămână înainte, ci anume în același moment. Și rămâne proprietarul nou, fără administrator și cu o companie plină de datorii sau prin care s-au spălat sume imense de bani. Din păcate avem mulți oameni care nu suspectează nimic și ar accepta contra unei sume simbolice să accepte asemenea ofertă.
Sau alt exemplu. ”Antreprenorul” câștigă prin corupție o licitație de milioane, scoate banii din ea și scapă de companie. Clar că nu e imposibil să-l tragi la răspundere, dar ar fi mult mai greu, ar dura ani de zile și banii probabil nu ai să-i mai întorci statului, mai ales într-o țară unde poți fura un miliard și să rămâi la libertate.
Sau alt exemplu: ar fi fost mai simple preluările forțate ale unor companii de interes sporit pentru criminali, așa-zise atacuri raider. Dacă deții 50+1% din companie, dar nu poți să îți pui administratorul tău pentru că ai nevoie de votul a 66% sau 75% din parteneri, cedezi partea ta de companie unui complice și schimbi administratorul desinestătător. Astfel ai preluat controlul asupra companiei.
Mai sus am descris doar câteva posibile situații care, conform prevederilor inițiativei socialiștilor ar fi fost absolut legale. Situații din astea ar fi fost, probabil, mai multe. Și personal am toate motivele să cred că asta nu e o întâmplare și că anume asta și era planul.
Fiecare zi de viață a actualului parlament a constituit un risc în plus că asemenea scheme corupte și rău intenționate să devină realitate.
Bine că i-am dizolvat. A rămas să-i dăm afară din parlament pe câți mai mulți.