Despre „proiectele salariale” și libertatea fiecăruia din noi.

Azi am făcut două solicitări oficiale către Consiliul Concurenței (CC) și Centrul Național Anticorupție (CNA) despre proiectele salariale, unde angajatorul decide la ce bancă să meargă toți angajații săi, în sectorul public, dar și în sectorul privat.

De la Consiliul Concurenței nu am solicitat informație. Am solicitat să aplice legea, pentru că această situație este un cartel dur:

De la CNA am solicitat să se expună oficial asupra riscului de corupție din acest sistem. Ca să avem o expertiză clară.

Până în 2009, guvernarea lui Voronin direcționa fluxurile financiare prin Fincombank. După 2009, fluxurile financiare s-au divizat în funcție de partid. Era Victoriabank și era Banca de Economii. După asta BEM dispare, iar bună parte din fluxuri, cu mici excepții, se canalizează prin Victoriabank, sau MAIB, controlate de Plahotniuc la acel moment. S-au schimbat guvernările, s-au schimbat și băncile sistemice. O bancă sistemică (acel too big to fail) este un risc pentru întreg sistemul financiar. Dacă falimentează o bancă mică, problema e doar a acționarilor și a deponenților. Dacă falimentează o bancă sistemică, problema e a noastră, a tuturor. De aceea, în ideal, forțele concurenței trebuie să egalizeze jucătorii de pe piață ca nici unul să nu prezinte un risc sistemic, iar rolul statului este să creeze premize pentru concurență liberă.

De-a lungul anilor, prin „proiecte salariale”, toți funcționarii erau obligați să-și ia card la aceeași bancă, le place sau nu le place. Aceleași proiecte salariale există și în sectorul privat. Când îți primești salariul la o bancă, ești mai înclinat să-ți păstrezi și depozitul acolo.

Așa, artificial, erau create „băncile sistemice”. Conform informației de la trezoreria de stat, doar în mai 2019 au fost plătite 822 milioane lei sub formă de salarii unor funcționari la diferite nivele (primării, administrații raionale, ministere și autorități). Această cifră nu include unele instituții regulatoare cum ar fi ANRE, CNPF, ASP, etc. Haideți să aproximăm la un miliard pe lună. Asta e fluxul financiar care este canalizat prin anumite bănci, la discreția șefului instituției în condiții neclare. Asta, fără salariile din sectorul privat. În opinia mea, o gravă încălcare a libertății fiecărui angajat și un risc semnificativ de corupție. Așa apar oferte cu Carduri Gold cu 5.5% dobândă la cont curent, de exemplu, doar pentru decidenți, nu și pentru angajați. În continuare consider asta mită.

Angajații din țara noastră, prin banii lor salariali, finanțează corupția și cartelurile. Pe când ar fi cazul să concureze pentru fiecare client, băncile comerciale concurează pentru accesul preferențial la decidenți și la fluxurile pe care le gestionează. Eu nu am prea găsit o țară cu o concurență viabilă unde să avem așa o situație. În mod normal, fiecare angajat decide în ce bancă să aibă încredere.

Afară de asta, băncile comerciale mai impun și comisioane la intrare (0,6-0,8% din sumă). Adică, din suma care ți se transferă în cont, banca îți reține, la intrare, acest comision, pentru faptul că îți acceptă banii. Proiectele salariale sunt scutite de acest comision, lucru care menține acest cartel de pe piața salarizării. Până și puținii oameni care ar vrea să-și porteze salariul la altă bancă sunt descurajați de existența comisioanelor date. Așa menținem cartelul și corupția. Sunt convins că această piață trebuie liberalizată urgent, pentru ca să avem o concurență reală dintre bănci pentru fiecare client și pentru a nu crea artificial bănci „sistemice”.

Am explicat aici de ce asta e nelegal și anticoncurențial, dar principala problemă este că asta limitează din libertatea fiecăruia din noi de a decide pentru noi în ce bancă să avem încredere cu banii noștri.

Vreau să spargem acest cartel. Să dăm voie fiecărei persoane care muncește să-și aleagă unde să-și țină banii. Să liberalizăm piața pentru ca să avem o concurență reală. Și să eliminăm un mare (în opinia mea) focar de corupție.

Corupția este diametral opusă libertății. Acestea două sunt incompatibile. Pentru a avansa, corupția va distruge libertatea fiecăruia din noi. Asta am spus-o nu o dată. Apogeul acestui fenoment l-am văzut până acum o lună. Asta este și situația cu proiectele salariale. Interesele corupte ale unor șefi de instituții ne limitează puțin din libertatea fiecăruia din noi de a ne alege unde să ne ținem banii deja munciți. Finanțăm corupția zi de zi, lună de lună. Acest focar trebuie distrus imediat.

PS: Blogul acesta este la autofinanțare. Poți să-l susții pe Patreon.