De ce au fost deportați cei șapte profesorii turci?

Șapte vieți, șapte familii, distruse. De ce au fost deportați acești oameni? Care a fost motivul clar? Nu știm exact, chiar și aproape doi ani mai târziu. Societatea nu are un răspuns concludent și convingător nici până acum. Am depus prima mea sesizare la Curtea Constituțională.

Aproape doi ani în urmă, Serviciul de Informație și Securitate răpea și expulza din Moldova șapte profesori turci. A fost admis un abuz rușinos, o pată pe obrazul Republicii Moldova care nu trebuie uitată și de care trebuie să ne fie rușine. Se petrecea o crimă rușinoasă. Au tăcut toți, deși mulți ar fi putut face măcar ceva. Igor Dodon a tăcut și el. În aceeași perioadă, Igor Dodon se pricopsea cu un nou palat reparat pe banii Turciei. Simple coincidențe.

Public, au fost invocate motive de securitate națională. Punct. Fără detalii. Să fie asta suficient? Nici până acum societatea nu cunoaște aspectele concrete invocate formal de SIS pentru a extrăda de facto profesorii în Turcia. Ulterior, o comisie parlamentară de anchetă a stabilit că SIS a comis abuzuri și a fost pornit un dosar penal. Demnitari și-au cerut scuze. Un fel de „se mai întâmplă”. Nimeni nu e pedepsit. Dar tot a fost „conform legislației”.

Actualmente, conform legii, autoritățile au dreptul să declare străinii drept persoane indezirabile pe motiv de securitate națională, fără a li se explica motivul. Cetățenii străini trebuie să aibă încredere orbește în ce li se spune, iar judecătorii nu pot verifica de fapt temeinicia deciziilor date. Vorbim de viața oamenilor și a familiilor lor, de afacerile lor, de cât de siguri se simt ei în țara noastră, la urmea urmei. Așa nu este corect. 

De asemenea, legea noastră pe de o parte spune că străinii nu pot fi duși într-o țară dacă „există temeri justificate că acolo viaţa îi va fi pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante” (asta e corect), iar pe de alta spune că e ok să îi extrădezi dacă străinul este pericol pentru securitatea națională (asta crează spațiu pentru abuz).

Neinformarea cetățenilor străini despre faptele concrete care stau la baza declarării ei drept indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova și extrădarea într-o țară în care persoana riscă să fie torturată, încalcă grav Constituția și convenții internaționale la care Moldova este parte.

Consider că legea noastră permite un spațiu mare pentru abuz, martori la care am fost cu toții, când, în septembrie 2018, 7 profesori turci au fost extrădați de Republica Moldova și livrați în Turcia la fel de repede cum ai comanda o pizza.

Trei săptămâni în urmă, înainte să înceapă atacurile politice peste Curtea Constituțională, am contestat la Înalta Curte aceste prevederi din Legea nr 200 din 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Nu am comunicat mai înainte, pentru că tot nu era „momentul”. Mizez pe buna credință a Înaltei Curți și sper că aceasta va lua o decizie corectă. Cetățenii străini trebuie să se simtă în siguranță în Moldova. 

Textul sesizării îl puteți consulta aici.

Mai am câteva idei de sesizări. Unele din ele vor fi pe muchie, inclusiv cu o probabilitate de a fi respinse. Acolo abuzul nu va fi atât de evident ca în cazul de mai sus. Dar vor fi subiecte care, cred eu, merită o conversație și un efort de a avansa democrația, dreptatea și supremația legii în țara noastră.