ONGuri și jurnaliști de investigație, ani la rând încearcă să zgârie suprafața unor scheme. De exemplu, să soliciți informație despre câte impozite au plătit întreprinderi de stat. Răspuns – secret fiscal. De ce e secret? Așa e legea. E un caz real, de câțiva ani în urmă.
E tare bine că legea nu e Biblie. Se poate și de o rescris.
În spatele secretului fiscal se ascunde corupție. De la evaziune fiscală la crimă organizată și spălare de bani. Conceptul secretului fiscal este supus unei revizuiri în ultimul deceniu. Doar Moldova a evitat această conversație și prin coincidență a devenit un hub de spălare de bani în aceeași perioadă. În țările dezvoltate, transparența fiscală nu e o chestie „de viitor”, ci o chestie de prezent. E demult timpul și noi să facem acest pas.
CPR a lansat inițiativa asta aici. Am mai revizuit-o și reformulat-o și vreau să o înregistrez. Vedeți mai jos textul pe care vreau să-l propun. În special nota de argumentare. Dar e doar un început de conversație.
Înainte să o înregistrez, o propun aici și invit comentarii pe text pentru a avea un draft inițial cât mai bun. Propunerile pe text le puteți comenta public pe pagina mea de facebook sau transmite la [email protected] până pe data de 9 iunie.
Vedeți mai jos textul legii și nota de argumentare.
LEGE pentru promovarea transparenței fiscale
Art. I – COD nr. 1163-XIII din 24.04.1997 Codul Fiscal al Republicii Moldova, Republicat în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.176, se modifică după cum urmează:
Articolul 129, pct.19), se propune a fi completat cu sintagma „și cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție:
„Secret fiscal – orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale și cuantumul contribuțiilor fiscale”.
Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație (Publicat : 28-07-2000 în Monitorul Oficial Nr. 88-90 art. 664), se modifică după cum urmează:
Art. 1 alin. (2). lit b) se propune a fi completat cu sintagma „cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție:
„prezentarea obligatorie a informaţiilor prevăzute de lege de către persoane private autorităţilor publice, instituţiilor publice, cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”.
Art. 1 alin. (2). lit d) se propune a fi completat cu sintagma: „cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”, având următoarea redacție: „furnizarea informaţiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice şi juridice private, partide şi formaţiuni social-politice, fundaţii, asociaţii obşteşti, cu excepția informației despre cuantumul contribuțiilor fiscale”.
NOTA INFORMATIVĂ
la proiectul de lege pentru promovarea transparenței fiscale
Scopul prezentului proiect este prevenirea corupției, combaterea evaziunii fiscale și sporirea transparenței și accesului la informație.
De aproape un deceniu, conceptul „secretului fiscal” este supus unei revizuiri în favoarea transparenței. Deși transparența fiscală este o discuție de mai mult timp, publicarea Panama Papers, Paradise Papers și LuxLeaks a servit drept un imbold și un argument serios pentru avansarea unor norme ce ar asigura transparența fiscală.
Comunitatea internațională a înțeles că în spatele secretului fiscal se ascund în cel mai bun caz evaziune fiscală, iar în cel mai rău – venituri din activități ilegale provenite din crimă organizată. Republica Moldova evită această conversație. În țara noastră, în contrast cu tendințele din lumea țărilor democratice, se face tot mai mult abuz de secretizarea anumitor tipuri de informații, invocându-se pretexte, precum securitatea națională și secretul de stat, secretul comercial, secretul fiscal sau protecția datelor cu caracter personal. Deseori instituțiile sunt văzute acționând abuziv în detrimentul transparenței, nu în favoarea ei.
Lipsa transparenței instituțiilor publice este cel mai bun facilitator al corupției – principala problemă cu care se confruntă cetățenii, presa și societatea civilă din Republica Moldova.
În țările dezvoltate, transparența fiscală nu e o chestie „de viitor”, ci o chestie de prezent. Moldova trebuie să se alinieze acestor abordări. Tot mai multe țări fac mișcarea spre o mai mare transparență fiscală, pentru a asigura o conformare mai bună și a combate corupția, evaziunea fiscală, veniturile ilicite și crima organizată.
În prezent, autoritățile fiscale nu divulgă informații despre cuantumul contribuțiilor agenților economici și nici a persoanelor fizice, invocând prevederile art. 129, pct 19). Acest lucru reprezintă o secretizare inutilă, nejustificată și învechită, fără oferirea unor argumente întemeiate, or informațiile cu privire la cuantumul contribuțiilor fiscale nu pot periclita activitatea unui sau altui subiect de drept.
Principalele prevederi și elemente noi ale proiectului de lege. Prezentul proiect de lege, bazându-se pe exemplul altor state care implementează instrumente de transparență fiscală, propune ca informația despre impozitele achitate de persoanele fizice sau juridice să nu mai fie considerată secret fiscal. Este o măsură menită, în cele din urmă, să prevină corupția endemică din societate, inclusiv evaziunea fiscală și veniturile ilicite. Acestea sunt efectele grave care se ascund după conceptul secretului fiscal.
Viziunea prezentului proiect de lege este că informația despre impozitele achitate este informație de interes public și trebuie tratată ca atare.
Republica Moldova este unul din cele mai corupte state din Europa, conform Transparency International. De asemenea, țara noastră se află printre țările cu cel mai înalt grad de evaziune fiscală. În ultimul deceniu, ponderea evaziunii fiscale în PIB, practic, s-a dublat. Evaziunea variază, în funcție de estimări, de la 20% din PIB (1.6 mlrd USD) la 30% din PIB sau mai mult de 2 mlrd USD, generând pierderi uriașe pentru buget. Evaziunea adâncește deficitul bugetar al R. Moldova și crește dependența țării de surse externe de finanțare. Acumulările reduse în buget creează și alte probleme: statul nu mai este în stare să crească investițiile în infrastructură (drumuri, spitale, școli), nu poate majora salariile bugetarilor și nici să majoreze plățile sociale pentru unele categorii mai vulnerabile de cetățeni. Estimările Băncii Mondiale în ceea ce privește veniturile fiscale (fără contribuțiile sociale) ale RM raportate la PIB (un instrument util pentru a măsura cât de bine o țară colectează taxele), indică o pondere mult mai mică, comparativ cu acum un deceniu. Dacă în 2007 acest indicator era de 20.6% (maximum înregistrat), în 2017 acest indicator a coborât la 17.44%. Totodată, indicatorul dat este mai redus, raportat la alte state.
Cele mai frecvente practici de evaziune fiscală se desfășoară prin evitarea plăților impozitelor, lucru care sporește inclusiv concurența neloială în economie: declarațiile fiscale ce nu corespund cifrelor reale de afaceri, contabilitatea dublă, ascunderea profiturilor, etc.
În țări, precum Norvegia, Suedia, Islanda sau Finlanda, s-a renunțat, parțial sau total, la noțiunea de secret fiscal. Aceste țări publică informații cu privire la contribuțiile fiscale ale fiecărui cetățean sau companie. Accesul public la informația legată de impozitele achitate de companii este permisă, spre exemplu, în Japonia, Suedia, Finlanda și Norvegia.
Proiectul dat nu are intenția de a replica practicile de mai sus în totalitate, totuși va elimina barierele nejustificate din calea accesului la această informație.
O administrare fiscală eficientă se bazează în primul rând pe conformare benevolă a fiecărui contribuabil, iar o metodă eficientă și ieftină pentru stat de a promova conformarea benevolă este transparența și accesul la informație – măsuri aproape deloc valorificate în Moldova. Doar sancțiunile nu sunt destul de eficiente pentru a asigura o administrare fiscală bună. Nici controalele organelor fiscale nu diminuează efectele acestui fenomen, mai mult, pe alocuri generează efecte diametral opuse celor dorite – mita și corupția, spre exemplu.
Transparența impozitelor nu va afecta în nici un fel secretele comerciale, de producere, informațiile cu privire la portofoliul de clienți sau parteneri, detaliile despre furnizori, exportatori, etc. Dimpotrivă, va contribui la un mediu de afaceri mai transparent și mai dinamic, după modelul altor țări.
Desecretizarea acestor informații va contribui la responsabilizarea contribuabililor. Simpla existență a acestor prevederi legale va încuraja contribuabilul să plătească taxele conștient și responsabil. Respectarea acestor obligații va putea fi verificată nu doar de către instituțiile statului (așa cum are loc la moment în Republica Moldova), dar și de alte persoane interesate: reprezentanți ai societății civile, mass-media, potențiali concurenți sau parteneri de afaceri etc. Contribuabilii de bună credință vor avea pârghii legale să vegheze asupra activității concurenților susceptibili de concurență neloială și desfășurarea unor activități comerciale lipsite de onestitate și transparență. Fapt ce ar putea contribui la reducerea evaziunii fiscale și la consolidarea unor relații responsabile între autoritățile statului și contribuabili.
Argumentarea economico-financiară. Proiectul dat nu presupune cheltuieli suplimentare de nici un fel, dimpotrivă, acesta poate duce la economisirea resurselor bugetare și cu certitudine va spori veniturile la buget.
Impactul proiectului de lege. Transparența impozitelor are multe beneficii, cele mai importante fiind descurajarea evaziunii și ameliorarea conformării fiscale. Dat fiind că oricine poate observa discrepanța dintre venit și cheltuieli, plătitorii de taxe pot fi reticenți să raporteze un venit mai mic decât cel real.
Statele care practică de ani buni transparența impozitelor sunt în topul clasamentelor mondiale privind independența justiției, libertatea presei, mediul de afaceri, nivelul de bunăstare al populației și sunt cunoscute pentru un nivel scăzut al evaziunii fiscale și o pondere mai mare a impozitelor raportate la PIB, dar și un nivel foarte scăzut al corupției.
Ținând cont de efectele nocive ale evaziunii fiscale asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova și evidențierea legăturii strânse între propagarea acestui fenomen și lipsa transparenței datelor fiscale, se impune modificarea abordării cu privirea la oferirea unor provizii legale adecvate și eficiente pentru sporirea responsabilității contribuabililor.
Aștept orice comentarii și sugestii. Nu uitați să distribuiți.
Abonează-te și primește toate postările direct pe mail.
PARCURSUL PROIECTULUI:
11 iunie 2020: Proiectul este înregistrat oficial cu numărul 237 și intră în procedură legislativă. Link la pagina web a parlamentului.
Urmează ca proiectul să fie avizat în comisiile parlamentare.