Uzurpare pe timp de ciumă. Implicarea lui Dodon.

Consider că Igor Dodon își depășește vădit atribuțiile legale și constituționale, iar asta este penal. Abuzul de putere, abuzul de serviciu, excesul de putere și depăşirea atribuţiilor de serviciu se pedepsesc prin lege. Dodon ar trebui să fie la fel de invizibil pe timp de criză, cum este Zinaida Greceanîi. Așa reiese conform legii. Încă pe 31 martie am sesizat Procuratura Generală în acest sens.

Mai jos explic. O să fie cam 8 minute de citit.

Suntem în criză. Pentru a gestiona eficient o criză este important ca toți să stea la locurile lor și să-și îndeplinească sarcinile întocmai. Nici mai mult, nici mai puțin. Să nu încurce unul altuia. Improvizații, suprapuneri de sarcini, acțiuni contradictorii sau necoordonate, depășiri de atribuții, pot fi fatale și vor crește costurile pe care le vor plăti tot cetățenii. În criza asta costurile se numără în vieți omenești. Nu e de joacă și nu e de glumă.

Nu e loc pentru rânză, cu alte cuvinte.

Un exemplu recent: duminică, pe 5 aprilie, iese Dodon după „Centrul Unic de Comandă” și spune că începând cu 6 aprilie toți funcționarii vin la lucru, în plină pandemie. Iar a doua zi, pe data de 6, iese Chicu și spune că funcționarii sunt trimiși din nou acasă. După ce o zi toți au fost supuși unui risc inutil. Ce a fost asta? Ce e cu bâlbâiala asta? Unul vine și anulează anunțul celuilalt după ce acesta a produs efecte. Și pur și simplu întoarcem pagina? Că „se mai întâmplă?” Și dacă se întâmplă o nevoie, cine își asumă responsabilitatea? Să ne imaginăm ce înțelege un cetățean care consumă știri timp de 2 ore pe săptămână. Absolut nimic. Așa exemple sunt multe.

Două „Comitete”: o Comisie și un Centru.

Sistemul de gestionare a crizei este un haos și un nonsens. Avem două „Comitete”. Să încercăm să le înțelegem.

1. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de Ion Chicu. Aceasta ia decizii pentru gestionarea crizei, conform legii și conform Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență. Ea e investită cu putere de facto.

2. Centrul Unic de Control (CUC), prezidat de Igor Dodon. După ședințele CUC iese Dodon și povestește orice îi trăsnește prin cap sau îi cade în poală. Doar ca să mai fie văzut „prezidând”.

La ședințele acestor două „comitete” merg cam aceiași oameni. Ședințe în paralel, una după alta. Miniștrii stau în ședințe de două ori mai mult. Super. Eficiență. Coordonarea dintre aceste „comitete” – neclară. Necesitatea de a bombarda cetățeanul cu două rânduri de briefinguri și declarații – enigmatică. Două linii de comunicare separate. Uneori ele se completează, alteori se contrazic, alteori nici nu se intersectează. Unui observator neutru nu îi este clar cine și cu ce se ocupă. Cum omul să se conformeze instrucțiunilor în acest haos? Iese Chicu, după asta imediat Dodon. Cine și cu ce se ocupă și de ce sunt două linii de comunicare și de decizie atunci când managementul elementar îți spune că un singur punct de contact pe timp de criză este imperativ? Care e divizarea sarcinilor dintre ei? De ce două? Sau..poate cine este impostorul?

Explicația mea:

CUC, înțeleg, este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 803 din 01.08.2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Reiese că CUC prezidat abuziv de Dodon se subordonează CSE prezidată de Chicu. Mai mult, Dodon nu are ce căuta acolo. CUC este o structură tehnică, pentru experți, oameni care pricep. Ei asigură o coordonare și analiză a situației la nivel tehnic și comunică CSE informația de ultimă oră, recomandă decizii. Dar structura este concepută una de experți. Dodon a preluat președinția ei cu grave depășiri de atribuții, cheamă la ea o altă droaie de politicieni și consilieri. Repet: la CUC trebuie să discute oameni care-și știu munca, fără a fi întrerupți de bâlbâielile politicienilor care se vor realeși. Acești oameni trebuie să-și spună în ședințe (uneori închise) adevăruri incomode, dar necesare, pentru că așa salvează vieți. Munca lor nu e neapărat publică. Comunică oficial CSE. Așa trebuie să funcționeze acest mecanism.

De ce „avem ce avem”?

De fapt, Dodon ar trebui să fie la fel de invizibil pe timp de criză cum este Zinaida Greceanîi. Și bravo ei. Celor din Guvern le recomand să-și adune tot curajul pe care îl mai au și să-l trimită pe Dodon la plimbare. El este irelevant. El nu trebuiește. El trebuie să stea acasă, cum am spus-o nu o dată.

În disperarea de a fi relevant în perioada de criză, Dodon și-a găsit o jucărică, iar Chicu i-a cedat-o fără a se opune. Dodon are un interes – să fie reales. Au luat coronavirusul la înarmare și acum muncesc asupra colecției de foto video care va fi folosită la toamnă în spoturi. În loc să salveze vieți. Efectele politizării Centrului Unic de Comandă sunt vizibile. Dodon influențează decizii, setează priorități, captează pe timp de criză timpul prețios al jurnaliștilor și al opiniei publice cu discursuri, opinii și poziții irelevante.

Nu ar fi atât de grav, dacă aportul lui nu ar fi contraproductiv, sau chiar distructiv.

Vă amintiți cum, pe la mijloc de martie, când Organizația Mondială a Sănătății recomanda tuturor guvernelor să testeze populația cât mai mult de COVID-19? În Moldova în acele zile se discuta despre fake news și dezinformare. Asta mulțumită lui alde Dodon. Câte vieți și câți infectați ne-a costat doar această bâlbă? Sau bâlba cu „e o simplă răceală”, debitată de la o persoană în care, ne place sau nu, are încredere vreo 25% din populație conform sondajelor? Sau multe altele. După pandemie va trebui să dăm aprecieri la fiecare din ele.

Demult consider că aceste abuzuri trebuie să înceteze și Dodon să nu încurce. Am adresat Procurorului General încă săptămâna trecută un demers unde solicit să se sesizeze. Am mai multe demersuri care nu țin să fie făcute publice acum. După ce am văzut tentativa penală de a scoate bugetarii la lucru, după care anularea ei, am decis că este cazul acest subiect să fie public.

Pentru ca un sistem să funcționeze, toți trebuie să-și îndeplinească funcțiile și atribuțiile și nimeni să nu și le depășească. În caz contrar, se crează un haos cu potențial devastator. 

***************

Mai jos demersul pe care l-am trimis Procurorului General:

Pentru comoditate, postez textul mai jos:

Procurorului General

al Republicii Moldova

Domnului Alexandr STOIANOGLO

Stimate domnule Procuror General,

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1340/2001 Comisia pentru Situații Excepționale, prezidată de Prim-ministru, are sarcina de a gestiona situațiile de criză, cum ar fi starea de urgență actuală. Această structură ia decizii importante pentru a gestiona criza, a proteja siguranța cetățenilor și menține ordinea în stat pe durata situației excepționale. În subordinea Comisiei este Centrul de dirijare în situații excepționale care are un rol tehnic, monitorizează situația și, în funcție de evoluții, poate recomanda Comisiei unele decizii argumentate. Centrul de dirijare a fost conceput drept un organ tehnic, o platformă unde experții își coordonează acțiunile pentru a gestiona mai eficient criza, fără influență politică. Consider că în situația actuală acest Centru este prezidat de Președintele Republicii Moldova fără ca acesta să aibă vreo atribuție sau competență, lucru care constituie un abuz și o încălcare a Legii, motiv din care vă solicit respectuos să vă sesizați. 

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 803 din 01.08.2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de asigurare a activității altor comisii pentru situații excepționale a fost aprobat Regulamentul Centrului de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În conformitate cu anexa nr. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 803/2018, Centrul funcționează pe lângă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile pct. 13 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001, cu activitate permanentă (24/7), ca structură interinstituţională de suport decizional al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, pentru managementul integrat al situaţiilor excepționale naţionale sau transfrontaliere.

În actele normative sus-numite, Președintelui Republicii Moldova nu îi este atribuit nici un rol. Mai cu seamă, acesta cu siguranță nu poate prezida ședințe, nu poate da indicații, influența deciziile sau prioritățile acestuia. O ingerință de acest gen comportă riscuri pentru calitatea gestiunii crizei și pentru siguranța populației.

Din informațiile oficiale, constat că Președintele Igor Dodon, cu sfidarea prevederilor legale și atribuțiilor sale constituționale, periodic prezidează ședințele Centrului unic de comandă pentru gestionarea crizei coronavirus din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). 

Constituția Republicii Moldova stipulează clar atribuțiile președintelui. De asemenea, Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, nu prevede nici un rol pentru președintele țării în situație de stare de urgență, iar atribuțiile de comandant suprem al forțelor armate se activează în caz de stare de asediu sau război. Legalitatea prezidării ședințelor Centrului unic de comandă pentru gestionarea crizei coronavirus din cadrul IGSU al MAI trezește mari suspiciuni. 

Am observat mai multe situații în care Președintele Igor Dodon prezidând ședințele, influențează deciziile și setează prioritățile acestora, fără a avea competența sau acoperirea legală a acestor acțiuni. Îngrijorarea mea sinceră se bazează în primul rând pe faptul că deciziile pe care acesta le influențează, prioritățile pe care acesta le setează, dar și discursul în societate promovat de domnul Dodon la subiectul pandemiei COVID-19, sunt deseori contraproductive eforturilor autorităților de a gestiona starea de criză în care ne-am pomenit și de a proteja populația. Președintele Republicii Moldova are atribuții clar delimitate, iar orice ingerință în activitatea instituțiilor aflate în subordinea Guvernului este inadmisibilă, întrucât aceasta sfidează grav unul din cele mai valoroase principii ale unui stat de drept cu aspirații democratice – Principiul Separării Puterilor în Stat. Și mai periculos este faptul că, în toată aparența, prezența excesivă a acestuia în procesul de gestionare a crizei epidemiologice are în spate o motivație pur politică. Este convingerea mea că în situația în care este țara, trebuie să oferim prioritate opiniilor experților, nu politicienilor care se vor realeși. O asemenea iresponsabilitate, prin deplasarea accentelor, setarea priorităților greșite, influențarea deciziilor sau cenzurarea informației care este dată publicității riscă să fie una din cauzele unor pierderi irecuperabile, inclusiv de vieți umane. Este clar că Moldova va suporta costuri din cauza pandemiei COVID-19. Totuși, cât de mari vor fi aceste costuri depinde de calitatea deciziilor și de competența celor care le iau.

Pentru ca un sistem să funcționeze, toți trebuie să-și îndeplinească funcțiile și atribuțiile și nimeni să nu și le depășească. În caz contrar, se crează un haos cu potențial devastator. 

Reieșind din cele sus menționate, vin la DVS cu solicitarea de a verifica legalitatea acțiunilor Președintelui – Igor Dodon, prin prisma prevederilor Codului Penal – Abuzul de putere sau abuzul de serviciu și/sau Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Cu respect,

Deputat în Parlament

Dumitru ALAIBA